001 v04 previzionare .pdf

---

À propos / Télécharger Aperçu

---

Ce document au format PDF 1.5 a été généré par Adobe InDesign CS4 (6.0) / Adobe PDF Library 9.0, et a été envoyé sur fichier-pdf.fr le 28/12/2012 à 05:55, depuis l'adresse IP 188.25.x.x. La présente page de téléchargement du fichier a été vue 1302 fois.
Taille du document: 2.9 Mo (40 pages).
Confidentialité: fichier public

Aperçu du document

---

1

2

3

4

F

iecare avem idealurile noastre. Tuturor ne place să credem în adâncul
sufletului că suntem dotaţi cu un har special, că prezenţa noastră
contează, că putem avea o influenţă benefică pentru ceilalţi şi că
suntem în stare să clădim o lume mai bună...Ne îndoim adesea de aceste
calităţi ale noastre, dar suntem nespus de bucuroşi când vedem că eforturile noastre de a fi folositori semenilor prind roade, se materializează în
lucruri concrete, utile! Un astfel de lucru este şi va fi revista „REGHINUL
NOSTRU”, care, încă de la primul ei număr, doreşte să îşi etaleze ţinuta
estetică şi profesională, vizând, în special, promovarea unei imagini pozitive a „oraşului de pe deal” şi a localităţilor ce îl înconjoară, cu realităţile
actuale, dar şi cu istoria, tradiţia şi tot ceea ce face parte din viaţa
oamenilor acestor locuri, redescoperind necondiţionat, izvoarele noastre
curate, fără a uita să surprindă „avant la lettre”
noile vremuri...

pagina
redacţiei

“Kein Heil kommt vom
Krieg, den Frieden erbitten* wir alle”

Revista „REGHINUL NOSTRU” va promova căldura
prietenoasă a speranţei, la a cărei flacără suntem invitaţi să ne încălzim toţi reghinenii – şi nu
numai noi – căutându-ne, prin intermediul acesteia, direcţia pe care, din motive pe care doar
legile naturii le pot judeca, am neglijat-o! Şi ce-i
mai frumoasă decât revederea locurilor natale,
cu schimbările inerente dar cu acelaşi aer clar,
îmbibat cu miresme aristocratice, care ne face să
tresărim la fiecare atingere a asfaltului lăptos ce
acoperă impozant aproape fiecare stradă?
Dorim ca paginile revistei să devină veritabile gazde pentru toate faptele
minunate ce vor avea să se întâmple pe aceste meleaguri şi, aşa cum
râurile se întorc la izvoare – ca să îl parafrazăm pe un fiu al locului – toţi
cei plecaţi în lumea largă din acest minunat „colţ de rai”, să-şi găsească
momente de linişte şi reflectare, preţ de câteva rânduri, între coperţile
revistei „REGHINUL NOSTRU”.
De aceea, prin prisma acestei reviste, vom descoperi oameni interesanţi,
cu bun simţ, cu bun gust şi un bagaj cultural impresionant, toate acestea
în armonie cu fapte şi întâmplări pe măsură.
Să urăm succes revistei, la cât mai multe apariţii şi cât mai atractive
subiecte, iar lansarea ei pe „orbita” mass-media să fie de bun augur!.


5

Redacţia.

*de la război nu vine nimic
bun, ne rugăm cu toții pentru
pace - text dăltuit, în 1955, pe
un pilastru al zidului de incintă a
orașului Reghin.
sursa: Gedenktafel für
Evakuierte aus
Nordsiebenbürgen

cuprins
recomandări
PORTRETE REGHINENE
Ştafeta generaţiilor din Reghin - pagina 10
Paula Rusu, reghineanca ce a devenit un model de succes în televiziune - pagina 20

EVENIMENT

Rotary Club Reghin acţionează în spirit de prietenie pentru comunitate - pagina 18
Mulţumim Radu Ţuculescu pentru „ARS MARIS” a şasea oară - pagina 19
Tinereţe fără bătrâneţe - pagina 32
Roadele toamnei scoase la iveală de ziua recoltei la Reghin - pagina 34
REPORTAJ
Asociaţiile de Proprietari din Cartierul Unirii executate silit - pagina 9
Peisaj de toamnă cu miros de şcoală! - pagina 14

INTERVIU

Aquaserv Reghin la Raport! Interviu cu Ionuţ Dumitrache, managerul sucursalei Reghin - pagina 27

MAGAZIN
Campania de întrajutorare „Fiindcă ne pasă” - pagina 8
“Spargerile nu au loc doar în filme.” Acţiunea Poliţiei Reghin - pagina 36
„Esenţa frumuseţii” alături de Alina Toncean - pagina 37

SPORT
Ediţia a VII-a a Cupei “Mirona” a întregit familia dansului sportiv la Reghin - pagina 12
Gabi Toncean aduce la Reghin Campionatul Naţional de Culturism - pagina 24

6

Viaţă lungă şi multe
realizări!

M

ă simt onorată că am ocazia să vă felicit în
primul număr al revistei. Reghinul este un
municipiu plin de viaţă din toate punctele
de vedere: monden, cultural, sportiv, economic, iar
această iniţiativă, de a edita o revistă este binevenită,
reghinenilor fiindu-le puse la dispoziţie informaţii
din diferite domenii de interes. Piaţa reghineană, în
ceea ce priveşte presa scrisă, este o piaţă deschisă,
putând absorbi noile apariţii. Reghinul este, putem să
spunem, un mic centru cultural unde, în permanenţă
au loc evenimente menite să ofere locuitorilor o paletă
cât mai largă de petrecere a timpului liber.
Este de bun augur apariţia acestei reviste, menite să
aducă informaţii proaspete, corecte, precise, cu privire
la ceea ce se întâmplă în acest mic oraş al viorilor.
Ceea ce pot să doresc acestei reviste reghinene, este
să aibă o viaţă lungă şi multe realizări.



7

Zoltan Galaczi amfitrionul Campaniei
de întrajutorare „Fiindcă ne pasă”

R

eghineanul Zoltan Galaczi caută voluntari pentru
campania de întrajutoare de semeni intitulată
„Fiindcă ne pasă”. “Ca iniţiator, mi-am propus
ca cel puţin lunar, să aducem o rază de speranţă în
viaţa cuiva şi să sprijinim un caz social din Reghin”
spune Zoltan. Pentru început, reghineanul şi-a făcut
o pagină pe Facebook prin care îşi doreşte să susţină
orice gen de cauză umanitară. “Consider că toţi avem
dreptul la o viaţă mai bună şi şanse egale de a ne face
cunoscuţi. Postaţi cu încredere cazurile celor în nevoie,
NU VĂ COSTĂ NIMIC SĂ FACEŢI UN BINE CELUI DE
LÂNGĂ VOI!” Zoltan este un tânăr în vârstă de 25 de
ani, născut în Reghin, care a crescut la Casa de Copii
din Luduş. La vârsta de 21 de ani a suferit un accident,
căzând de pe o schelă de la 9 metri înălţime, iar de
atunci nu a mai putut păşi pe picioarele lui. Doctorii

l-au operat la coloana
vertebrală, i-au pus
diagnosticul de paraplegie
flască post traumatică şi
fractură corp vertebral
partea stângă, T 10, T 12
L 1234 şi de la data de 30
aprilie 2008 a rămas imobilizat într-un scaun cu rotile.
Astăzi este încadrat în gradul I de handicap cu însoţitor
şi momentan este găzduit de Centrul de Îngrijire şi
Asistenţă din Reghin.
pentru informaţii suplimentare:
campaniafiindcanepasa @yahoo.com,
(+40) 740 688 379
campaniafiindcanepasa. blogspot.ro

8

Asociaţiile de Proprietari din
Cartierul Unirii executate silit
datorită debitelor la RAGCL

A

sociaţiile de Proprietari 2, 3 şi 17, din cartierul reghinean Unirii, care
deservesc 1.200 apartamente şi în care locuiesc circa 6.800 de locuitori
sunt într-o situaţie critică datorită debitelor acumulate către Regia
Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativa a oraşului de peste 100.000 lei
pe cap de asociaţie.

P

roblema este că până acum doi ani, RAGCL a fost furnizorul serviciului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare şi are înregistrate
în baza de date datorii ale cetăţenilor care nu au mai fost achitate
asociaţiilor. În 2010 serviciul de apă, canalizare şi gunoi s-a separat şi a
trecut la Compania Aquaserv iar noi am încercat să ţinem pasul măcar cu
plata facturilor la noii proprietari ai serviciului, pentru că aceştia percep
penalizări, situaţie în care am iniţiat o serie de negocieri cu RAGCL-ul
pentru că era foarte greu să ne angajăm că vom da 10.000 de lei lunar,
atâta timp cât sunt zile în care încasăm 200 sau
300 de lei” ne-a relatat preşedinte Iosif Fekete.
RAGCL a acţionat Asociaţiile de Proprietari din
Cartierul Unirii în judecată iar în acest moment
Asociaţia se află în executare silită iar executorul
preia zi de zi din registrul de casă încasările
curente ale Asociaţiilor. „Toată lumea e revoltată,
e păcat că s-a ajuns aici şi cel mai trist este că
acum nu mai taxează RAGCL-ul şi, de exemplu,
din 1.000 de lei, 700 sunt ai Regiei iar 300 sunt
ai executorului şi totul grevează pe cetăţeni.
Acum urmează să îi acţionăm în instanţa pe cei
cu datorii” a mai precizat preşedintele Asociaţiei. Chiar şi cu datorii către
Asociaţiile de Proprietari, mai sunt cetăţeni în cartier mulţumiţi de condiţiile în
care locuiesc. „Mie îmi place cartierul acesta, deoarece e un cartier foarte
populat şi plin de viaţă. Dacă mă deranjează ceva este legat de vechea
centrală termică întrucât aceasta este dezafectată de 5 ani şi a fost
lăsată în paragină de proprietar, care nu se grăbeşte să îi dea o destinaţie,
situaţie de care profită din plin boschetarii şi câinii vagabonzi. Cea de-a
doua centrală termică dezafectată a cartierului ştiu că este a fostului
consilier Sebastian Fărcaş care, nici el nu dă semne că s-a hotărât ce
destinaţie o să-i dea” a declarat Moldovan Ioan, locuitor al cartierului.

9

reportaj

“Dacă penalităţile cresc,
locuitorii cartierului s-ar putea trezi în
această iarnă cu întreruperea furnizării apei
potabile.

Asociaţia 2 - blocurile 1, 2, 3, 4, 5,
6, 8, 9, 10, 11, 13 - este condusă de
preşedintele Floare Mihai.
Asociaţia 3 - blocurile 7, 12, 14, 16,
18, 20, 22, 24, 26, 28 - este condusă
de preşedintele Ilisan Ovidiu
Asociaţia 17 - blocurile 17, 21,
30, 32, 34, 36, 38, 40, 42, 44 - este
condusă de preşedintele Fekete Iosif

reghinul de ieri şi
reghinul de azi

F

iecare generaţie se consideră
revoluţionară şi diferită de tot ce văzuse
omenirea înainte. Ah, dar ce greşeală! Nu
diferă faptele ci doar metodele, dovadă înseşi
greşelile pe care le repetăm cu inconştienţă, inocenţă,
considerându-ne totuşi experimentaţi şi unici.
Unii au tinereţea şi energia de a muta munţii, iar
ceilalţi au viaţa în rucsac şi înţelepciunea de a ţine
munţii în loc. Dar, cu toţii ar trebui să înveţe, unii de la
alţii şi să se înveţe unii pe alţii, pentru că până la urmă
e o artă să ai puterea de a-i înţelege pe ceilalţi. Motiv
pentru care, în primul număr al revistei „Reghinul
nostru” am încercat să cinstim femeile urbei noastre,
prin puterea exemplului, prezentându-le în paginile
revistei pe decana de vârstă a Reghinului, Irina Şular,
care nu demult a împlinit vârsta de 98 de ani şi, la
cealaltă extremă, o altă reghineancă, Luca Anamaria,
campioană la tenis de câmp şi care, în ciuda faptului
că a împlinit doar 11 ani la 7 mai, are deja în palmares
12 cupe şi tot atâtea medalii.
Irina Şular - nostalgică şi
fermecătoare
Cu oarecare sfială am căutat-o pe cea mai vârstnică
doamnă din „oraşului viorilor„ pentru a afla cu ce
gânduri se pregăteşte să intre pe ultima sută de metri
până la împlinirea unui secol şi am găsit o femeie plină
de naturaleţe, care mai păstrează încă urmele unei

frumuseţi enigmatice, scoase şi mai mult în evidenţă
de o memorie remarcabilă.
„Toată viaţa am fost pasionată de cifre, literatură
şi cultură şi, la această vârstă, sunt mulţumită că
am trecut peste greutăţile vieţii cu fruntea sus” ne
relatează doamna Irina. Îi este dor de vremurile când
urca pe scenă, jucând în piese de teatru sau recitând
poezii la manifestările culturale din anii de aur ai
Reghinului.
Anamaria Luca visează să ajungă
numărul 1 mondial în tenis

A

namaria Luca este o reghineancă temerară,
atipică pentru fetele de vârsta ei, care nu se
panichează în faţa neprevăzutului şi care, la
doar 11 ani are un palmares impresionant, reuşind
să câştige o serie de turnee la categoriile 11 şi 12
ani în Sibiu, Ploieşti, Cugir, Tîrgu-Mureş, Alba-Iulia,
Cluj-Napoca şi Câmpia-Turzii iar în cursul lunii iulie
a câştigat trei turnee în regiunile franceze La Baule,
La Turballe şi în Guernade. Dintre toate cele 12 cupe
câştigate până în prezent, Anamaria declară că cel mai
greu trofeu de obţinut a fost cel din Guernade-Franţa,

10

la categoria 12 ani fete, de unde s-a întors acasă în luna iulie cu o
imensă cupă.

Pentru a ajunge la aceste rezultate remarcabile,
reghineanca face multe sacrificii şi se antrenează intens, zi
de zi, după orele de şcoală, pe terenul de zgură sau în sala de
sport a Grupului Şcolar „Ioan Bojor” din municipiu, sub stricta
supraveghere a antrenorului şi profesorului de sport Bazsa
Elod, care o ajută foarte mult. „Idolul meu în tenis
este Novak Djokovici, care este născut în aceeaşi
zi cu mine, 22 mai. Cel mai mare vis al meu este
să ajung numărul unu mondial într-o zi. Iar dacă
acest vis va deveni realitate, ştiţi ce voi face cu
banii câştigaţi? Deja mi-am desenat pe o coală
de hârtie cum aş vrea să arate hotelul meu de
zece stele care va avea forma unei rachete de
tenis şi unde o cameră va costa 20.000 de euro pe
noapte” a declarat râzând reghineanca.

11

SPORT

Ediţia a VII-a a Cupei “Mirona”
a întregit familia dansului
sportiv la Reghin

C

lubul de Dans Sportiv „Dansul Viorilor” din
Reghin a organizat, sub egida Federaţiei
Române de Dans Sportiv şi în colaborare cu
Primăria municipiului şi Consiliul Local, la data
de 29 septembrie a.c., a VII-a ediţie a Concursului
Naţional de Dans „Cupa Mirona”. La start s-au
înscris peste 700 de dansatori din întreaga ţară,
care s-au întrecut pe 34 de categorii de dans,
jurizaţi de o brigadă compusă din 37 de arbitri.

Î

n cuvântul de deschidere, gazda competiţiei, Vasile
Gliga, deputat şi preşedinte al Federaţiei Române
de Dans Sportiv, a ţinut să precizeze: „Eu cred că
marea reuşită a noastră, mă refer la familia Gliga,
e aceea că ne-am întregit familia cu toată lumea
dansului sportiv. Încercăm, de zece ani, să fim o gazdă
bună pentru toţi dansatorii din ţară, care ştiu deja că
noi luptăm pentru performanţă, lucru extraordinar aş
îndrăzni să spun şi marea satisfacţie a familiei este
aceea că, în acest an, la Gimnaziul "Mirona” există
solicitări mari. Înseamnă că dansul sportiv este recunoscut în oraş şi în ţară. De aceea, voi face tot ce pot,
împreună cu familia mea, să fim aceiaşi”.
În exclusivitate pentru revista „REGHINUL NOSTRU”,
domnul Vasile Gliga a mai declarat: „Poate e pentru
prima oară când simt, aici la Reghin, atât de
puternică unitatea dansului sportiv românesc şi
percep acea recunoaştere binemeritată că Reghinul
este centrul dansului sportiv din ţara noastră, prin
numărul de participanţi, prin calitate, prin modul

“

De 11 ani, loturile naţionale ale
de dans sportiv, Gimnaziul de S
specializarea antrenor, cu dura
sportiv din România, singura, la
centru de excelenţă a dansului

de comportare, antrenori, arbitri, părinţi. Oricine
şi-ar dori ca oraşul lui să fie “centru de excelenţă”
în dansul sportiv, dar cum numai unul poate să fie
pe probleme de sport, ne bucurăm că acesta este
Reghinul, iar această competiţie vine să confirme
eforturile pe care ani la rând le-am făcut pentru
dansul sportiv”.
Referitor la această competiţie, primarul municipiului
Reghin, doamna Maria Precup, a ţinut să prcizeze:
„Cupa Mirona este un eveniment deosebit pentru municipiul nostru, pentru ţara noastră şi faptul că Vasile
şi Elena Gliga au iniţiat un asemenea concurs, este o
mare bucurie şi onoare, totodată, pentru municipiul
nostru. Aşa ne facem cunoscuţi nu numai cu viorile
noastre, ci şi cu dansul nostru, cu talentele noastre”.

Anul 2012 cel mai bun an
competiţional din istoria
dansului românesc
Un moment deosebit, aşteptat de spectatori şi de
părinţi a fost show-ul susţinut de cei peste 200 de
copii de la Şcoala Gimnazială „Mirona” din Reghin.
Elevii au primit încurajările celor de faţă şi au fost
imortalizaţi de camerele foto şi video ale părinţilor
şi prietenilor. Festivitatea de premiere a stârnit mari
emoţii şi în rândul consilierilor locali, sponsorilor şi
invitaţiilor speciali care, pentru prima oară au fost puşi
în situaţia de a înmâna medaliile celor mai merituoşi
finalişti.

12

e României se pregătesc la Reghin, unde funcţionează singura şcoală gimnazială cu profil
Stat “Mirona”. Oraşul nostru se bucură să găzduiască Şcoala Postliceală de Dans Sportiv,
ata de doi ani, unde au absolvit deja nouă generaţii. Aici apare şi Flashdance, revista dansului
a nivel naţional, care are acest profil. Toate acestea şi nu numai, fac din Reghin un adevărat
sportiv.”
Vasile Gliga, preşedintele Federaţiei Române de Dans Sportiv

13

PEISAJ DE TOAMNĂ CU MIROS DE ŞCOALĂ
„Acest an aduce cu el şi ceva nou, mai exact clasa pregătitoare, care sperăm să îi ajute pe cei mici să treacă
mai uşor de la grădiniţă la clasa I, dar şi un nou tip de examen pentru cei ce îşi petrec ultimul an în liceu:
bacalaureatul profesional, pentru tinerii care vor să intre direct pe piaţa muncii, fără a mai urma studiile
superioare”, preciza ministrul învăţământului în scrisoarea deschisă remisă presei la debutul acestui an
şcolar. Noi am vrut să aflăm pentru dumneavoastră ce grad de promovabilitate au înregistrat liceele din municipiul Reghin după cele două sesiuni de bacalaureat, pentru ce profiluri noi au primit avizul inspectoratului
şcolar judeţean, cu ce bază materială şi cu câţi elevi au pornit din nou la drum!

Grupul Şcolar „Petru Maior”, lider la efective de elevi şi
olimpici naţionali

G

ȘERBAN ȘTEFAN
DIRECTOR GRUP ȘCOLAR
“PETRU MAIOR“

rupul Şcolar „Petru Maior”, condus de domnul profesor
Şerban Ştefan, ajutat de adjuncţii Bojte Vilmoş şi Pantelimon
Cristiana, a început anul şcolar 2012-2013 cu un efectiv de
1.480 de elevi, 93 de cadre didactice pe posturi şi 58 de săli de
clasă. Liceul cuprinde elevi de la clasele 0 până la clasa XIII-a, care
este ultima promoţie de absolvenţi de şcoală de arte şi meserii,
profile mecanic şi electric ce beneficiază de completarea studiilor
liceale pe rută progresivă.
„La profilurile real avem clasă de informatică secţia română şi
profil ştiinţele naturii, iar pe filieră tehnologică avem profil tehnic, respectiv o
clasă de profil electric, două clase de profil mecanic şi o clasă de electronică-

14

automatizări cu finalizare operator tehnician tehnică de calcul şi mai avem
o clasă de tehnician în administraţie publică”, ne-a declarat directorul
liceului. Promovabilitatea înregistrată în cadrul grupului şcolar „Petru
Maior” la sesiunile examenelor de bacalaureat după cele două sesiuni a
fost în procent de 80%. Iar la capitolul olimpici şi participări la concursuri, în anul şcolar 2011-2012 liceul se poate lăuda cu 8 participări la
Olimpiadele Naţionale de Chimie, Matematică şi Informatică, unde Dan
Alexandru, elev în clasa a X-a A, a obţinut medalia de bronz la Olimpiada
Naţională de Informatică, iar Şerban Ştefana a fost medaliată cu o
menţiune şi o medalie de argint la Olimpiada de Matematică.

invăţământ

Grupul Şcolar „Ioan Bojor”,
modern şi bine dotat!
Grupul Şcolar „Ioan Bojor” condus de doamna profesoară
Lupescu Alexandrina şi de directorul adjunct Pintican
Nicoleta, a început noul an şcolar cu 563 de elevi cuprinşi
în 22 de clase şi 35 de cadre didactice pe posturi. După
cele două sesiuni de bacalaureat, şcoala a înregistrat o
promovabilitate de 27%, situându-se pe locul 27 din cele
42 de licee ale judeţului Mureş. Liceul are trei profile şi 6 specializări.
La profilul servicii are calificările tehnician în activităţi economice şi
tehnician în alimentaţie publică, la profilul tehnic, tehnician mecanic

15

ALEXANDRINA LUPESCU
DIRECTOR GRUP ȘCOLAR “IOAN BOJOR“

invăţământ

iar la profilul resurse naturale şi protecţia mediului funcţionează două clase,
una de tehnicieni în agroturism şi cealaltă de tehnician în industria alimentară.
Totodată, la “Ioan Bojor” funcţionează şi o clasă terminală de a XIII-a seral,
profilul tehnician în agroturism. „Baza materială a şcolii este foarte bună, avem
sală de sport, teren de sport, lot şi seră didactică, avem dotarea PHARE care este
ultramodernă şi de care beneficiază elevii de la industria alimentară, alimentaţie
publică şi agroturism, acolo desfăşurându-şi orele de practică. În sera şcolii am
avut spanac, roşii, castraveţi şi chiar flori. Avem şi planuri de viitor, de extindere
a spaţiului dedicat învăţământului, dar şi de creştere a promovabilităţii” ne-a
declarat plină de optimism doamna director Alexandrina Lupescu.

„Lucian Blaga” se mândreşte cu cea mai bună elevă,
câştigătoare a Olimpiadei Naţionale de Limba
Germană în 2010 şi 2012

melinda silagHi
DIRECTOR GRUP ȘCOLAR
“lucian blaga“

Grupul Şcolar „Lucian Blaga” este condus de doamna profesoară Shilaghi
Melinda, secondată de inimosul profesor Pescăruş Teodor, care spun că au
început noul an şcolar cu entuziasm şi pregătiţi pentru modificările care vor
surveni în sistemul de învăţământ românesc. Anul şcolar 20122013 a început la „Lucian Blaga” cu 1.007 elevi, 62 de cadre
didactice şi 32 de clase, care însumează şi Clubul Sportiv Şcolar cu
ramurile sportive fotbal, handbal, lupte şi baschet. La examenul de
bacalaureat din anul şcolar precedent, liceul a obţinut un procent
de 71,6% în sesiunea iunie-iulie, un procent care spune mult despre
standardul acestei instituţii de învăţământ. “În planul de şcolarizare
pe anul 2012-2013 ne-am păstrat profilurile de anul trecut şi
oferim instruire la cele 6 clase de secţia română cu specializări
în domeniile matematică-informatică, limba engleză intensiv,
filologie bilingv-engleză, filologie-intensiv franceză, ştiinţe sociale,
tehnician în turism şi tehnician în prelucrarea lemnului, precum
şi două clase la secţia maghiară de filologie şi tehnician în turism”, a ţinut să
ne precizeze doamna director. În anul şcolar 2011-2012, liceul a avut mai multe
elite participante la Olimpiadele Naţionale, dintre care cele mai bune rezultate au
fost obţinute de eleva Cristina Moldovan din clasa a XI a C, care a obţinut, pentru
a doua oară în ultimii trei ani, locul I la faza naţională a Olimpiadei de Limba
Germană. O altă elevă de admirat este Adina Pescăruş, care a obţinut o menţiune
la faza naţională de Biologie şi căreia i s-a adjudecat în avans un loc în cadrul
Universităţii de Medicină din Tîrgu-Mureş, iar eleva Berekmeri Evelyn a obţinut o
menţiune la faza naţională a Olimpiadei de Limba Germană.

16

17

eveniment

Rotary Club Reghin acţionează
în spirit de prietenie
pentru comunitate

C

eremonia de Chartare a primului “Club Rotary” din municipiul Reghin a avut loc la data
de 27 octombrie, în prezenţa Guvernatorului Rotary District 2241-România şi Republica
Moldova, Radu Popescu. Preşedintele fondator al ,,Rotary Club Reghin”, este omul
de afaceri Mircea Oltean, care a strâns în primăvara acestui an un grup de 32 de membri
pentru a-i transforma în “rotarieni” cu acte în regulă, fiind înregistraţi şi în Clubul Rotary
Internaţional pentru zona Europa şi Africa. Selecţia s-a realizat dintr-un segment de oameni
animaţi de prietenie şi înalt spirit civic, oameni de un deosebit profesionalism
şi deschisi dialogului constructiv purtat în slujba comunităţii, hotărâţi să
respecte, în primul rând, scopul Rotary care constă în dorinţa de a ajuta... “A
servi, mai presus de sine”, a explicat Mircea Oltean. Ceremonia de chartare
a strâns 130 de invitaţi rotarieni de la diverse cluburi din ţară, prieteni,
cunoştinţe şi rude, prilej cu care au fost înmânate celor 32 de proaspeţi
rotaratieni, Charta Rotary, certificatele de la Rotary International şi pinurile
clubului, evenimentul finalizandu-se cu un moment artistic susţinut de
Orchestra “Hora” a Casei de Cultură “Eugen Nicoară”.
După semnarea Chartei de consfinţire a noului Club
Rotary Reghin- România, semnată de preşedintele
Rotary Internaţional Sakuji Tanaka, Guvernatorul Radu
Popescu i-a felicitat pe cei 32 de membri noi cărora le-a
reamintit că este o mare onoare să fii Rotarian, dar
“...pentru a beneficia de acest statut trebuie să fii
lider în domeniul tău de activitate şi să dai dovada
unui înalt stil de etică. Membrii Rotary îşi dedică
activitatea celor care au nevoie din comunitatea
din care fac parte, dar bucuria este dată şi de
faptul că în cadrul reuniunilor se întâlnesc cu
prietenii. Nu poţi să fii membru într-un Club
Rotary dacă nu eşti prieten cu ceilalţi membri
ai Clubului”. În prezent în lume există aproximativ 1,2 milioane de Rotarieni, în mai mult de
29.000 de cluburi răspândite în 160 de ţări.
inginer Mircea Oltean,
fondatorul clubului

18

Mulţumim Radu Ţuculescu pentru
„ARS MARIS” a şasea oară

eveniment

C
T

ea de-a şasea ediţie a Întâlnirilor Culturale „ARS MARIS”, desfăşurată
în perioada 4-6 octombrie în municipiul Reghin, a fost un prilej de bucurie pentru iubitorii de cultură care, timp de trei zile au avut posibilitatea
să participe la o serie de evenimente culturale de mare ţinută artistică.

onul manifestărilor a fost dat de două vernisaje de mare valoare artistică:
„Memorii afective”, prima expoziţie de grafică semnată de clujeanca de 25
de ani, Cristina Cătălina Cheşuţ, care
a încercat să realizeze o hartă psihicogeografică şi o interpretare vizuală a trăirilor
afective a senzaţiilor sale din trecut, urmată
de expoziţia de pictură „Stejarul singuratic”
a reghineanului Eduard Csupan. Pictorul
reghinean a transpus plastic în 8 ipostaze
stejarul singuratic al oraşului natal, cu
ajutorul culorilor, simţurilor şi trăirilor
interioare. Cele două vernisaje au fost secondate de vizionarea unui film despre care,
scriitorul şi organizatorul întâlnirilor„ARS
MARIS” Radu Ţuculescu, spune că este un
“film de văzut”, pelicula fiind premiată la
Karlovy Vari şi încă nemediatizată în România. Cei prezenţi în sală au urmărit o
comedie spumoasă semnată de Robert Lakatos şi intitulată „Bahtalo”. Filmul
prezintă peripeţiile unui ţigan care face o călătorie în Egipt.
Sub egida aceloraşi întâlniri culturale, iubitorii de muzică bună şi poezie s-au
putut delecta cu un concert extraordinar susţinut de Tiberiu Herdlicska & Friends
care a inclus muzică clasică, café-concert, jazz şi chiar tango. Momentul a fost
urmat de un recital poetic multilingv, susţinut atât de poeţi români, cât şi de
oaspeţi străini, în principal traducători de literatură română în italiană şi cehă.
Tânărul Danilo de Salazar din Italia şi mai experimentatul său coleg de breaslă
Ladislav Cetkovsky din Cehia au fost răsplătiţi cu îndelungi aplauze pentru limba
română vorbită impecabil şi pentru melodicitatea versurilor scrise de poeţi
români pe care le-au tradus în limba lor şi le-au recitat în faţa publicului.
Surpriza maniestării a fost lansarea cărţii de buzunar a scriitorului clujean Vasile
Muste „Lupta cu Molcuţu” o cărticică de mini-proză de 76 de pagini, tipărită la
Editura Grinta. Ca în fiecare an, Radu Ţuculescu a decernat Trofeul „ARS MARIS”,
care se acordă celui mai bun dintre participaţi, în urma deliberării juriului, la
această ediţie cel ales fiind Ladislav Cetkovsky din Cehia.

19

Radu Ţuculescu (născut în 1949,
crescut la Reghin) este prozator,
dramaturg, publicist şi traducător
din limba germană. A absolvit
Conservatorul „Gheorghe Dima”,
secţia vioara. Dintre romanele
publicate: Degetele lui Marsias
(1985), Umbra penei de gîsca (1991),
Povestirile mamei bătrîne (2006),
Stalin cu sapa-nainte (2009).
A publicat volume de proza
scurta şi doua volume de teatru.
A fost distins cu Premiul Cartea
Anului (1995, 2009), Premiul „Radu
Enescu” (2002) şi alte premii pentru
proza. Este tradus în Ungaria, Rusia,
Austria, Cehia, Elvetia, Franţa. În
prezent, este realizator la TVR Cluj.

PORTRETE
REGHINENE

Reghineanca Paula Rusu povestea într-un interviu că pe când avea 15 ani a vizionat un
film despre o jurnalistă care realiza o superinvestigaţie. Atunci s-a hotărât că asta
va face: jurnalism! A crezut în steaua ei şi a urmat Facultatea de Jurnalism din
Cluj-Napoca, unde s-a străduit să îşi împlinească un vis: să devină un nume respectat în media. După terminarea facultăţii a urmat un periplu pe la mai multe
televiziuni, răspunzând de fiecare dată aceloraşi provocări şi reuşind, tot de
atâtea ori, să se întreacă pe sine, spre marea ei mulţumire şi bucuria noastră, a
celor de acasă, care îi urmărim cu emoţie evoluţia profesională. Şi, aşa cum ne-a
obişnuit, recent a spus „da” unei noi provocări, respectiv unui proiect îndrăzneţ
numit ,,România TV” despre care Paula spune că ,,va rescrie traseul televiziunilor
de la noi !”. Fără doar şi poate, Paula Rusu poate fi considerată un adevărat
model al succesului în televiziune, motiv pentru care am provocat-o la un
interviu în primul număr al revistei ,,Reghinul Nostru”, depre cum a ajuns o
fată dintr-un burg săsesc să cucerească inimile a milioane de telespectatori.

jurnalista
paula rusu

Reporter: Te-ai născut într-un oraş fost burg săsesc,
nici mare, nici mic, unde muntele îşi dă întâlnire
cu câmpia şi unde apa mai are iz de cetină. Cum
ai ajuns un jurnalist incontestabil tocmai în inima
Bucureştiului? Povesteşte-ne traseul tău
profesional!
Paula Rusu: Visam de când eram elevă la Liceul
“Lucian Blaga” din Reghin să ajung ziaristă. Mai greu
a fost pâna cand mi-am convins profesorii că sunt
„contaminată” cu „microbul” acestei meserii. La
finalul facultăţii am ales să revin la Tîrgu-Mureş unde,
am început cu două luni de voluntariat în Staţia PRO
TV de acolo şi unde am petrecut apoi 7 ani, care au fost
decisivi în formarea mea profesională. O întâmplare
fericită mi-a adus o ofertă neaşteptată de la Antena
3. Vlad Petreanu, pe atunci redactor şef al staţiei de
ştiri, m-a chemat la Bucureşti pentru a prezenta ştiri
din oră în oră… Nu am negociat prea mult şi am plecat.
Au fost 4 ani în care am învăţat politică mai mult decât
orice şi am învăţat ce înseamnă să moderezi emisiuni
cu invitaţi de toate felurile. Am dat şi niste bâlbe
memorabile, pe care le găsiţi pe youtube dar, ce este
cel mai important, am legat câteva prietenii frumoase.
Însă, la un moment dat nu m-am mai regăsit în politica
editoarială a postului şi am plecat.
Pentru scurtă vreme am fost la TVR dar, această
insitutuţie m-a convins în mai puţin de jumătate de an
că e încremenită în timp. Şi dacă credeţi că presiu-

nile politice ar fi problema, vă spun că nu: problema
televiziunii naţionale e blazarea celor care au puterea
de decizie. Ca să muţi o hârtie dintr-o parte în alta ai
nevoie de zile bune, ca să pun pe picioare un proiect de
emisiune pe care l-am scris cu echipa mea în câteva
zile, am avut nevoie de aproape două luni. Imaginaţi-vă
că în prima zi în care am intrat în emisie şi am cerut
regiei miscări de cameră, cadre noi, imagini în ferestre
pe ecran, la sfârşitul emisiei era răscoală pe holuri.
Ieşiseră colegii din regie revoltaţi că au mult de muncă
pentru 45 de minute de emisie, dar până la urmă am
făcut treabă bună împreună. Oricum, la sfârşitul anului
2011 postul Realitatea s-a rupt în două şi am primit
o ofertă de la cei care aveau să îmi devină colegi
şi mulţi dintre ei prieteni. M-am bucurat să revin la
efervescenţa din presa privată, unde te baţi pentru
punctul din audienţă, unde inventivitatea e premiată.
Acolo am schimbat cursul istoriei: vă mai
amintiţi conflictul dintre preşedintele
Traian Băsescu şi doctorul Raed Arafat. S-a
întâmplat în emisiunea moderată de mine,
restul e istorie recentă.
Din nefericire, problemele financiare ale postului la
care am muncit s-au înmulţit, iar problemele de
management au intrat într-un lung şir de nerezolvări.
Aşa am ajuns la Romania Tv, un colectiv care m-a
primit cu braţele deschise, o echipă care cred eu va

20

interviu cu paula rusu
Singura jurnalistă din România
care a primit binecuvântarea
Papei Ioan Paul al II-lea

21

PORTRETE
REGHINENE

rescrie traseul televiziunilor de la noi. Eu zic să fiţi
cu ochii pe noi, fiindca Romania Tv va ajunge în 2013
prima televiziune de ştiri din România. Dacă vreţi
punem prinsoare...
Rep: Nu mă prind, căci sunt convins că aş pierde...
Şi totuşi, ai o reţetă pentru succesul tău? Suntem
numai ochi şi urechi!
P.R.: Cred că fiecare moderator are o reţetă personală
ce nu se aplică la modul general. N-as putea fi Gabi
Firea, o moderatoare pe care eu o apreciez deosebit,
dar cred ca nici ea Paula Rusu, ca să glumesc puţin. Eu
ştiu despre mine că sunt muncitoare, dar cred că am
avut mereu şi un strop de noroc.
Rep: Crezi cu tărie în profesia ta, se vede ,,cu ochiul
liber”. În ce mai crede Paula Rusu?
P.R.: În Dumnezeu, necondiţionat. Restul sunt detalii
din viata noastră, cu faptele bune ori cu greşelile pe
care le facem. Ceea ce eu cred că este important e să
te străduieşti să nu faci rău, pentru că greutăţile vin
singure fără sa le mai provocăm şi noi.
Rep: În copilărie ai avut şansa să primeşti binecuvântarea Papei Ioan Paul al II-lea, cred că eşti
singura jurnalistă din România care se poate lăuda

cu un asemenea privilegiu. Consideri că a fost
predestinată întâlnirea ta cu Suveranul Pontif?
P.R.: Cred că e binecuvantarea pe care am primit-o
odată cu familia din care mă trag cu mândrie. Mama
e nepoata Cardinalului Alexandru Todea, iar tata vine
dintr-o familie greco-catolică foarte credincioasă.
Datorită lor am ajuns la Roma în 1991, atunci când

Papa Ioan Paul al-II-lea l-a numit cardinal pe episcopul reghinean Alexandru Todea. Făra ei, eu nu aş fi
nimic.
Rep: Eşti o femeie frumoasă. Crezi că poţi fi un
etalon pentru o tânără care vrea să îţi calce pe
urme? Îţi “ajuţi” cu ceva frumuseţea?
P.R.: Cred că nimic nu e mai relativ şi trecător ca
frumuseţea fizică. Gandiţi-vă însă de câte ori aţi căutat
prietenia sau măcar compania unei persoane vesele
ori generoase. Cred ca astea sunt atributele adevăratei
frumuseţi, iar dacă mai ai noroc şi de nişte trăsături
plăcute, e perfect. Dar, numai un chip frumos, fără un
caracter bun nu e o carte câştigătoare pe termen lung.
Cât despre ingrijire, fac şi eu ce face orice femeie
căreia îi pasă de cum arată, nimic special. Cred că
pentru o femeie, îngrijirea e o formă de respect faţă de
sine şi faţa de cei din jur.
Rep: Când revii în Reghin, ce îţi place să faci prima
oară?
P.R.: Să mănânc ceea ce a pregătit mama. Orice,
dar mai ales coca cu brânză, mălai sau prajitură cu
smântână
Rep: Ce dascăli ţi-au luminat adolescenţa?
P.R.: Îmi amintesc cu drag de profesoara de limba
română de la Şcoala Generală Nr.5, doamna Elena
Suciu, de profesoara de geografie Mirela Igescu, care
cred că a plecat demult din Reghin, îmi amintesc cu

22

groază de Costel Bozdoc, profesorul de matematică, un
tânăr simpatic dealtfel, dar care preda o materie pe
care atunci aş fi făcut orice pentru a fi ştearsă din orar.
Toate acestea mi le amintesc cu o reală plăcere însă,
cea mai dragă îmi este Hortensia Tarna, profesoara
de română şi franceză, care a scos din generaţia mea
oameni. Îi mulţumesc şi azi pentru acele vremuri.
Rep: Care este anotimpul tău preferat?
P.R.: Toamna, în curtea de la Reghin. Începe cu
nectarine în pomul din curte, struguri, mere şi
muuuulte flori şi frunze pastelate...
Rep: Ce conotaţii are pentru tine cuvântul
,,prieten” ?
P.R.: Prietenia, ce cuvânt mare! Am prieteni
vechi şi prieteni noi, dar nu m-am gândit la o
definiţie pentru că sunt selectivă şi nu m-am
prea înşelat în prietenie. Am învăţat însă, să
nu am aşteptări prea mari de la oameni. Ştiu
sigur că prieteni imi sunt cei care au venit
lângă mine la greu.
Rep: Spune-ne câteva curiozităţi despre
Paula Rusu pe care nu le ştiu decât cei
care te cunosc foarte bine.
P.R.: Colecţionez stilouri. Ca o curiozitate,
nu pot să intru în emisiune fără o unealtă
de scris şi aceea e siloul, care mă ajută
să gândesc! Glumesc! Motivul e acela
că atunci când vine breaking-news-ul
peste mine, trebuie să am cu ce să notez,
mai ales dacă vorbim de situatii grave,
complicate.
Rep: Ce schimbări ai observat în
jurul tău de când ai devenit o persoană
publică?
P.R.: Cel mai des observ oamenii care se uită
lung la mine pe stradă, în magazine. Însă nu
e nimic deranjant. Pot spune că sunt situaţii
în care uşile se deschid mai uşor, dar dacă
uneori am mai scăpat de amenzile de circulaţie,
am încasat punctele de avertisment cu multă
seninătate... Pe cale de consecinţă, după un număr
de puncte adunate, m-au sunat domnii de la Poliţia

23

Rutieră ca să îmi ceară permisul pentru o lună. Şi
l-am dat! Cu aceeaşi seninătate!
Rep: Care a fost cea mai bună perioadă din viaţa
Paulei Rusu ca şi potenţial, suflet, trăire?
P.R.: Cea mai bună perioadă? Hm, ar fi câteva, dar mai
bine vă spun care a fost cea mai frumoasă perioadă:
aceea a copilăriei. În şcoala generală mergeam la
colindat de Crăciun cu colegii de clasă, mie una mi se
părea magic. Însă, cel mai aşteptat moment pentru
gaşca noastră era să ajungem la mine acasă.
Pentru că tata era şofer de TIR la acea vreme,
mama punea pe masă, pe lângă prăjituri
şi sarmale, alune şi suc. Îmi aduc aminte
cum îşi făceau colegii mei pacheţele cu
alune pe care le luau cu ei, mai departe
la colindat. Astea erau înainte de `89,
evident!
Rep: Când ţi-e dor de Reghin şi de
locurile copilăriei cel mai mult?
P.R.: Cred ca tot la Craciun, care e
sărbătoare de familie. De asta nu
lucrez pe cât posibil, de Crăciun…
La părinţii mei în casă e magic de
Crăciun, vin zeci de colindători, ne
adunăm toate trei fetele: Alexandra,
Lia şi cu mine. Anul acesta va fi şi
bunica ce s-a mutat la noi. Mama
găteşte SENZAŢIONAL, tata e o gazdă
care scoate cele mai rafinate băuturi
pe masa şi o grămadă de surprize,
iar copiii din familie sunt fanii lui.
Avem multă lume la masă, colindăm
împreună. Împodobim un brad în
casă şi unul în curte… Magie marca
mama şi tata, Paul şi Felicia Rusu!
Nici nu vă puteţi imagina de ce
sunt în stare!

„Sunt plăcut surprins de popularitatea acestui
sport în România. Ţin să-l felicit pe Gabi Toncean
organizatorul Campionatului Naţional de Culturism
şi Fitness pentru reuşita evenimentului. Am rămas
extrem de impresionat de pasiunea şi dăruirea cu care
cei de aici se implică în promovarea bodybuilding-ului”
Michael Kefalianos multiplu campion international

Gabi Toncean aduce la Reghin Campionatul
Naţional de Culturism şi Fitness.

C

ampionatul Naţional de Culturism şi Fitness
şi-a desemnat câştigătorii din acest an, la
Reghin, datorită inimosului nostru concitadin, sportivul Gabriel Toncean. Într-o atmosferă
primitoare şi sub privirile unui culturist de talie
mondială, Michael Kefalianos, cei mai în formă
sportivi s-au întrecut între ei şi pe ei însuşi, la 12
categorii. „Sunt plăcut surprins de popularitatea pe

care a ajuns să o câştige acest sport în România.
Ţin să-l felicit pe Gabi Toncean pentru organizarea
evenimentului. Am rămas extrem de impresionat de
pasiunea şi dăruirea cu care cei de aici se implică în
promovarea bodybuilding-ului”, a declarat Michael
Kefalianos, câştigător al IFBB Mr. Europe Pro 2012.
Prezenţa în sală a grecului, multiplu medaliat
internaţional, cu peste 25 de distincţii câştigate în

24

ultimii 5 ani, a fost un motiv în plus pentru cei 63 de
sportivi competitori de a-şi etala calităţile fizice, la
cel mai înalt nivel.
Prin această competiţie, Reghinul ajunge din nou
pe harta oraşelor sportive, însă acest fapt nu ar fi
putut fi posibil fără implicarea Primăriei municipiului Reghin, a Federaţiei Române de Culturism,
a societăţii de pază LEX GUARD SECURITY şi a
sponsorilor. Însă, cel mai mare merit îl are, cum am
mai spus, Gabriel Toncean, care a dovedit din nou
că este trup şi suflet pentru culturismul românesc.

25

„M-am luptat mult pentru organizarea acestui
campionat. Reghinul e un municipiu care a dat de-a
lungul vremii mulţi sportivi de performanţă şi mulţi
campioni, chiar în acest domeniu. M-am implicat
trup şi suflet ca toate să iasă bine şi mă bucur că
a fost aşa. Aducerea la Reghin a unor sportivi de
talie internaţională e felul meu prin care mulţumesc
sportivilor participanţi, sponsorilor inimoşi şi
publicului pentru susţinerea deosebită pe care
mi-au acordat-o în realizarea acestui eveniment” a
precizat Gabriel Toncean.

CITESTE PE
WWW.REGHINULNOSTRU.RO
UN INTERVIU IN EXCLUSIVITATE
CU Michael Kefalianos,
MULTIPLU CAMPION INTERNATIONAL,
invitat special de
gabriel toncean ,
la campionatul naţional de
culturism şi fitness

26

Aquaserv Reghin
la raport
cu Ionuţ Gabriel Dumitrache

T

managerul companiei

ânărul inginer mecanic Ionuţ Gabriel Dumitrache, născut în
judeţul Prahova şi şcolit la Constanţa, a fost desemnat pentru a doua oară manager al sucursalei Aquaserv Reghin,
în luna august a acestui an. Postura nu îi este străină iar în
planurile sale de viitor este inclus profitul sucursalei din
municipiu, gradul de mulţumire al angajaţilor şi oferirea
de servicii de calitate clienţilor. Gabriel Dumitrache are
36 de ani, este tatăl a doi copii, iar în plan
profesional se poate lăuda cu un CV impresionant.
S-a mutat în comuna Petelea acum 7 ani pentru
a fi alături de părinţii soţiei sale Andreea,
profesoară de limba engleză în cadrul
Grupului Şcolar „Lucian Blaga”. De atunci
a rămas pe plaiurile mureşene unde
încearcă să fie un cetăţean model care
îşi pune în slujba comunităţii calităţile
profesionale.

Reporter: Ce puteţi spune despre obiectul de
activitate al Sucursalei Aquaserv Reghin?

Ionuţ Gabriel Dumitrache: Sucursala
Reghin a Companiei Aquaserv şi-a
început activitatea oficial în anul
2010, când a şi preluat sistemul de
canalizare şi de distribuţie a apei de
la fostul operator RAGCL Reghin.
Odată cu preluarea serviciului
de către noi, s-au refăcut toate
autorizaţiile de gospodărire a
apelor, de mediu, abonamentele
pentru furnizarea apei. Toate
le-am refăcut de la zero.
Societatea noastră se ocupă de

27

INTERVIU

INTERVIU
furnizarea serviciului de apă potabilă şi canalizare, de
asemenea canalizare pluvială, întreţinerea canalelor,
a grătarelor de apă meteorică, realizează servicii
de vidanjare şi alte servicii adiacente de avizare şi
contorizare.

Rep.: Daţi-ne concret câteva eemple de investiţii pe care le-aţi făcut
în Reghin de la preluarea serviciului de alimentare cu apă potabilă
şi canalizare.

I.G.D.: În municipiul Reghin, la începerea operării din
2010, noi am preluat un sistem în care apa facturată
către populaţie şi către instituţiile publice şi agenţii
economici ajungea la un procent de 34% din totalul
capacităţii de producţie a uzinei de apă şi am ajuns în
luna octombrie a anului curent la un procent de 58%
din capacitatea de producţie de apă care pleacă pe
reţea contorizată. Este un procent de care suntem
mândri, am redus pierderile ascunse, am înlocuit anumite tronsoane, am redat circuitului inelele Reghinului, pentru că, datorită unor defecte mai vechi, sunt
zone unde vanele au fost blocate timp de 15 ani. Acelor
vane le-am redat funcţionalitatea, asigurând astfel
un circuit mult mai bun al apei, reducerea pierderilor,
reducerea turbidităţii şi am îmbunătăţit calitatea
apei prin schimbarea coagulantului, prin schimbarea
sistemelor de distribuţie a componentelor din cadrul
uzinei de apă şi nu în ultimul rând prin spălarea
frecventă a filtrelor şi înlocuirea acestora, investiţii
majore în condiţiile în care, credeţi-mă, doar nisipul
cuarţos necesar schimbării unui filtru depăşeşte suma
de 15.000 de lei.

Sucursala Aquaserv Reghin deserveşte
populaţia municipiului care însumează
aproximativ 31.000 de locuitori

Rep.: Aveţi o statistică oficială a investiţiilor efectuate anul acesta?

I.G.D.: Nu, pentru că aceste statistici se fac la final
de an, dar pot să vă spun de exemplu că cea mai mare
investiţie în serviciul de canalizare este o maşină de
intervenţie care salvează canale, o autospecială de
ultimă generaţie cu care cred că reghinenii deja s-au
obişnuit.
Rep.: Câţi consumatori deserveşte Sucursala Aquaserv Reghin?

I.G.D.: Sucursala Aquaserv Reghin deserveşte

545300 Reghin, jud. Mureº, str. Liliacului, nr. 10
Tel.:0265 523 497, Tel./Fax:0265 512 133, E-mail: info@jallux.ro

28

INTERVIU

populaţia municipiului cu alimentarea apei potabile şi
cu serviciul de canalizare, care însumează aproximativ
31.000 de locuitori, la care se mai adaugă şi comunele
limitrofe: Ideciu de Jos, Batoş, Lunca, Voivodeni,
Breaza, Fărăgău, Petelea, Gorneşti, Solovăstru,
Gurghiu.
Rep.: Cum staţi la capitolul dotare în sucursala Reghin?

I.G.D.: Am preluat activitatea cu o serie de costuri
foarte mari, necesare pentru dotarea adecvată cu
utilaje performante. Am fost nevoiţi să ne dotăm
sucursala cu toate utilajele şi accesoriile necesare,
pentru a putea preveni pierderile de apă din sistemul
de distribuţie. Acum avem în dotare o gamă vastă de
utilaje, începând de la cele simple până la cele mai
complexe, atât pentru reţeaua de alimentare cu apă
cât şi pentru cea de canalizare. Încet-încet, de la an la
an, ne-am dotat personalul cu echipament şi cu unelte
noi şi profesionale, bineînţeles cu sprijinul colegilor
noştri de la Tîrgu-Mureş. Vestea bună este că în acest
an costurile au scăzut foarte mult în comparaţie cu
anii 2010 şi 2011, când au fost necesare investiţiile în
dotarea sucursalei.
Rep.: Care este preţul unui metru cub de apă la Reghin în momentul
de faţă ?

I.G.D.: Nu mai este un secret că şi Reghinul a aderat la
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aquainvest,
în care s-au asociat 41 de municipii, oraşe şi comune
şi, în concluzie, operatorul regional Aquaserv de la
Tîrgu-Mureş vrea să implementeze până la sfârşitul
anului 2013 un preţ unitar la serviciul de alimentare
şi de canalizare. Preţul la metru cub de apă practicat în Reghin este cel mai mic din raza de operare
a Companiei Aquaserv în judeţ, astfel că reghinenii

29

plătesc 2,49 lei pe mc la apă potabilă, 1,65 lei pentru
canalizare, epurare, ape uzate-menajere şi 0,73 lei la
canalizare ape pluviale, preţuri la care se adaugă şi
valoarea TVA.

Rep.: Ce obiective de viitor v-aţi mai propus să implementaţi la
Reghin?

I.G.D.: Noi avem implementat prin contractul de
finanţare POS MEDIU, extinderea sistemului de canalizare menajer cu lungimea de aproximativ 16 kilometri,
cu cămine de vizitare şi de intersecţie în Reghin, plus
reabilitarea Staţiei de epurare a Reghinului prin construirea unei noi trepte de epurare, treapta biologică.
Valoarea proiectului este de 5,7 milioane de Euro,
bani proveniţi din fonduri europene, sumă din care
Compania Aquaserv a suportat cofinanţarea de 11%
a proiectului. Staţia de Epurare a Reghinului a fost
construită în 1970 şi a fost modernizată în anii 90, însă
atunci nu a fost prevăzută cu o treaptă biologică pentru
eliminarea fosforului din apele uzate conform noilor
cerinţe ale Uniunii Europene. În concluzie, reabilitarea
Staţiei de epurare se face momentan doar prin treapta
mecanică, neexistând o treaptă biologică, rezultatul
fiind îmbunătăţirea apelor ce se revarsă prin emisari
în râul Mureş, ape de care beneficiază la rândul lor
locuitorii din Tîrgu-Mureş şi, mai departe din Iernut şi
Luduş. Totul porneşte de la Reghin, dacă noi avem ape
curate şi celelalte oraşe, comune şi unităţi administrativ-teritoriale vor avea ape curate. Staţia de Epurare
a Reghinului, la capacitatea actuală, nu reuşeşte să
epureze decât jumătate din cantitatea de apă care intră
în staţie. Ne dăm silinţa să avem o apă curată şi de
aceea am început reabilitarea Staţiei de epurare, care
este imperios necesară.

30

31

eveniment

65 de cupluri felicitate
pentru că au ştiu să
îmbătrânească frumos
şi să înfrunte
greutăţile vieţii

Corina Chiriac - unul din invitaţii
speciali ai evenimentului.
Este una din cele mai de succes
soliste de muzică ușoară din anii
‘70 și ‘80.

TINEREţE FăRă BăTRâNEţE
LA REGHIN!

C

elebrul basm s-a transformat în realitate chiar în municipiul nostru,
cu prilejul „Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice” când Sala
de Festivităţi a Firmelor Gliga a găzduit întrunirea festivă prilejuită de
această sărbătoare. Un număr de 65 de cupluri care au împlinit anul acesta
50 de ani de căsnicie şi alţi circa 800 de pensionari au aniversat, alături de
gazdele lor primitoare - primarul şi viceprimarul municipiului precum şi
deputatul Vasile Gliga - „Nunta de Aur a Reghinenilor”.

Î

ndrăgitul prezentator Octavian Ursulescu, fiu al Văii Chiherului precum şi
tânărul actor tîrgumureşean Dan Rădulescu au destins atmosfera încă de
la debutul manifestării, prin şarmul şi naturaleţea lor conferindu-i acesteia
o notă familiară, de căldură şi bun gust. Nu s-au lăsat
mai prejos nici orchestra „Hora” a Casei de Cultură
„Eugen Nicoară” din municipiu, condusă chiar de
directorul instituţiei Ion Conţiu, precum şi soliştii Doru
Pop, Antoniu Rusu, Crişan Anuţa Toncean, Maria Neag,
Gliga Dumitru, Cristina Fărcaş şi Corina Florea Covaciu,
care au interpretat cele mai îndrăgite melodii populare
ardeleneşti, cântece de petrecere, romanţe sau tangouri
celebre. Iar cum la o asemenea petrecere surprizele se
ţin lanţ, îndrăgita cântăreaţă Corina Chiriac i-a încântat
pe cei prezenţi cu celebrele melodii din perioada anilor
70-80 precum „Trenul fericirii”, „Vino iubire înapoi”, „O
clipă de sinceritate” sau „Va veni o clipă”...

Mesajul cel mai profund adresat vârstnicilor a fost rostit de preşedintele Casei
de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Reghin, Stoica Leon care a caracterizat
„Ziua Internaţională a Vârstnicilor” ca fiind un profund prilej de reflecţie a
conduitei sociale a celor care au dat viaţă, au crescut şi au educat generaţiile
actuale, fără însă a uita să concluzioneze că „...oamenii în vârstă din România
sunt cei care au plătit cel mai scump tranziţia de la dictatura comunistă la
democraţie”.
Cele 65 de cupluri care au ştiu să îmbătrânească frumos şi să înfrunte
greutăţile vieţii s-au bucurat de toată atenţia organizatorilor, din partea cărora,

32

alături de felicitările adecvate momentului, au primit câte o diplomă de căsătorie
aniversară, un buchet de flori şi un tort de mireasă „După o jumătate de secol sau mai
bine, se cuvine a celebra această legătură pe care doar Dumnezeu a putut-o face atât
de trainică între aceste cupluri minunate. M-au emoţionat
profund pentru frumuseţea cu care au îmbătrânit şi
pentru felul cum au înfruntat viaţa. Să vezi atâţia oameni
înţelepţi pe metru pătrat într-o sală înseamnă foarte
mult. Sinceritatea acestor oameni m-a impresionat la
superlativ, sunt pensionari şi nu vin să îţi ceară locuri
de muncă, apartamente sau alte favorur ci, se bucură
pur şi simplu că în aceste vremuri de austeritate am
găsit resursele financiare şi timpul necesar pentru a-i
primi şi a le prilejui bucuria de a petrece câteva ore
împreună” a declarat deputatul Vasile Gliga. Nu au fost
uitaţi nici vârstnicii care sunt instituţionalizaţi la Căminul
de Bătrâni din Reghin şi care au primit 80 de torturi din
partea organizatorilor. „Sunt extrem de fericită că şi în
acest an suntem împreună. Am început în urmă cu cinci ani cu 100 de vârstnici şi azi
am sărbătorit aproape 900 de persoane. Îmi pare rău de cei care nu mai sunt printre
noi şi mă bucur că din cei care mai trăiesc ne-au onorat cu prezenţa aproape toţi care
sunt sănătoşi… Vârstnicii Reghinului merită respect, stimă şi toată preţuirea noastră”,

33

Doru Ursulescu - prezentatorul evenimentului

ROADELE TOAMNEI SCOASE LA IVEALĂ
DE ZIUA RECOLTEI LA REGHIN

C

onform tradiţiei, anual, în prima sâmbătă
a lunii octombrie, gospodarii autentici din
zona Reghinului îşi dau întâlnire pe platoul
din faţa fermelor Gliga, la ieşirea din municipiul Reghin, pentru a trage linie anului agricol
aproape încheiat şi a sărbători împreună „Ziua
Recoltei”!

A

nul acesta, sărbătoarea – aflată la a a XI – a
ediţie - a avut un plus de strălucire datorită
unei călduroase zile de toamnă, motiv pentru
care, platoul pe care s-a desfăşurat această
frumoasă sărbătoare a bogăţiei şi a muncii a fost

34

tranzitat, în mai puţin de 10 ore, de un număr record de
circa 15.000 de spectatori şi cumpărători.
Peste 10.000 de sarmale şi aproape tot atâtea
kilograme de mere au fost puse la “bătaie” de
inimoşii organizatori ai evenimentului – cine alţii
decât Primăria municipiului Reghin şi deputatul Vasile
Gliga – iar numeroşi producători şi-au arătat măestria
în cadrul târgului expoziţional de produse agricole,
a cărui valoare a căpătat cu totul alte dimensiuni în
aroma delicateselor preparate de cele 14 echipe de
gastronomi intrate în competiţia culinară, care au
primit materia primă din partea organizatorilor şi
s-au străduit să dea viaţă celor mai gustoase porţii
de gulaş, sarmale, clătite şi gogoşi. Peisajul a fost
completat de standurile cu producţia de toamnă ale
producătorilor din Reghin şi din împrejurimi, care şi-au
prezentat oferta de sezon la fructe, legume, brânzeturi,
must, vin sau miere de albine. Pe lângă cântec, joc
şi voie bună, bucate tradiţionale şi parada portului
popular, “Ziua Recoltei” din acest an şi-a respectat şi
componenta socială, ca şi la ediţiile anterioare, fiecare
pensionar primind gratuit din partea organizatorilor 6

kg de mere delicioase, alături de o porţie de mâncare tradiţională la alegere, pe care au putut-o
servi în aer liber, în timp ce urmăreau spectacolul
artistic. Este greu să redăm în câteva rânduri bucuria sufletească trăită de toţi participanţii la această
întâlnire de suflet, dar nu putem ignora nici faptul că
manifestarea a purtat şi amprenta timpurilor prezente,
în mijlocul oamenilor harnici şi chiar sfătoşi „pe alocuri” făcându-se remarcate numeroase personalităţi
locale, de la primarul municipiului Reghin, doamna
Maria Precup, până la preşedintele Consiliului
Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, iar steagul UE a
fluturat albastru în soare, alături de tricolor, atent
puse într-o evidenţă discretă dar fermă, de amfitrionul
întregii manifestări, deputatul de suflet al municipiului Reghin, cu ramificaţii pe Valea Gurghiului şi a
Mureşului Superior, Vasile Gliga care, iată, găseşte
timp şi resurse pentru a demonstra tuturor celor
ce vor să vadă şi să audă, că suntem stăpânii unor
îndeletniciri ancestrale care, prin funcţionalitate
şi rezultate ne vor permite să facem faţă cu bine
exigenţelor europene.

CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE
WWW.REGHINUL NOSTRU.RO
35

36

FIŢI FRUMOASE,
DOAMNELOR !

A

lina Toncean nu şi-a propus niciodată să înece
lumea în nectar. Ea însăşi este un energizant
puternic prin felul ei de a fi, prin naturaleţea
şi rafinamentul pe care le emană chiar de la primii
paşi pe care îi faci în salonul ei de înfrumuseţare,
inspirat denumit „DIVA”, din cartierul reghinean
Iernuţeni. Şi, pentru că „DIVA” nu poate fi decât
„esenţa frumuseţii”, numeroase reghinence – şi nu
numai – îi trec pragul frecvent, iar rezultatele sunt mai
mult decât evidente. Fie că este vorba de cosmetică,
manichiură sau masaj, „DIVA” oferă remedii şi soluţii
garantate pentru toate gusturile şi pretenţiile iar Alina
şi cele şase „dive” angajate ale salonului, specializate
pe diferite servicii cosmetice se străduiesc, cu mult
succes dealtfel, să le ofere doamnelor exact ceea ce
îşi doresc de la ele. „Frumuseţea este un dar de la
Dumnezeu pe care noi, femeile, îl primim pentru merite
neştiute şi de aceea suntem datoare să păstrăm şi să preţuim
cum se cuvine acest cadou”,
susţin la unison aceste
magiciene ale

magazin

frumuseţii care ţin pasul cu tot ce e nou în domeniu.
Astfel, la „DIVA” ai parte nu numai de îngrijire igienică
a feţei, ci şi de terapii de întreţinere sau regenerare
a pielii sau de machiaje semipermanente cu tatuarea
sprâncenelor, care redefinesc şi pun într-o lumină
avantajoasă liniile feţei. Ori, odată rezolvat acest
aspect, se impune de la sine căutarea unui „look”
potrivit şi alegerea celei mai „trendy” coafuri, alături
de o manichiură sau pedichiură pe măsură, operaţiuni
pentru care, la „DIVA” eşti pe cele mai sigure mâini.
Salonul mai oferă şi servicii de masaj şi bronzare
organică, unde doamnele şi domnişoarele pot opta
între masajele de modelare sau cele anticelulitice sau
apela la servicii de bronzare organică şi împachetări în
termocuvertă.

N

umeroasele cursuri de specialitate pe care
Alina, amfitrioana acestei veritabile oaze de
linişte şi relaxare, le-a făcut de-a lungul anilor,
tinereţea şi talentul care îşi dau mâna într-o armonie
perfectă cu perseverenţa şi profesionalismul, au ajutat-o să devină una dintre cele mai bune cosmeticiene
din oraş. Să nu mai vorbim de faptul că, Alina are în
portofoliu şi câteva participări la seminarii de make-up
cu Maria Păuna şi Antonia Rondelli, de la care a învăţat
cum să păşească în lumea frumuseţii, prezentînd apoi,
la rândul său, cu prilejul celor mai importante târguri
de nunţi din Tîrgu-Mureş şi Reghin, modalităţile prin
care se poate ajunge model pentru o zi, sau model de
viaţă pentru devenirea unei alte vieţi.
Părăsesc salonul „DIVA” încărcat de o energie
debordantă, pecetluită şi de micul părculeţ
din faţa acestuia, viu colorat şi bine îngrijit,
mirobolantă carte de vizită a bunului gust şi
privesc cu multă atenţie la toate femeile de
pe stradă pe care le întâlnesc, soptindu-le
cu sufletul: fiţi frumoase, doamnelor!
vezi poze si afla detalii suplimentare pe
www.reghinulnostru.ro

37

38

39

40



Sur le même sujet..

---